„Balcanatolia”, continentul uitat care ascunde secretul evoluției mamiferelor

Un continent care ar fi existat în urmă cu aproximativ 40 de milioane de ani și care adăpostea o faună exotică, ar fi putut „deschide calea” pentru ca mamiferele asiatice să colonizeze sudul Europei, sugerează o nouă cercetare.

Situat între Europa, Africa și Asia, acest continent uitat, pe care cercetătorii l-au numit „Balcanatolia”, a devenit o poartă de acces între Asia și Europa atunci când nivelul mării a scăzut și s-a format o punte terestră, în urmă cu aproximativ 34 de milioane de ani.

• Singura relatare „de la fața locului” dezvăluia data exactă în care orașul Pompeii a fost distrus
• Arheologii chinezi au dezgropat o armură excepțională din 6.000 de solzi. Cui a aparținut?

Astfel, în urmă cu aproximativ 34 de milioane de ani, un număr uriaș de mamifere autohtone a dispărut din Europa de Vest, în timp ce au apărut noi mamifere asiatice, într-un eveniment de extincție bruscă, scrie ScienceAlert.

Descoperiri recente de fosile au schimbat cronologia cunoscută

Cu toate acestea, descoperiri recente de fosile din Balcani au schimbat această cronologie, indicând o bioregiune „specială” care pare să fi permis mamiferelor asiatice să colonizeze Europa de Sud-Est cu 5 până la 10 milioane de ani înainte de acest eveniment.

Pentru a investiga această posibilitate, cercetătorii de la Centrul Național Francez pentru Cercetare Științifică, au reexaminat dovezile din toate siturile de fosile cunoscute din zonă, care acoperă actuala peninsulă Balcanică și Anatolia, cea mai vestică proeminență a Asiei.

Vârsta acestor situri a fost revizuită pe baza datelor geologice actuale, iar echipa a reconstituit schimbările geografice care au avut loc în regiune.

Ceea ce au descoperit sugerează că Balcanatolia a servit ca o piatră de hotar pentru ca animalele să se deplaseze din Asia în Europa de Vest.

Balcanatolia, legată de Europa de Vest acum 40 milioane de ani

În urmă cu aproximativ 50 de milioane de ani, Balcanatolia era un arhipelag izolat, separat de continentele vecine, unde a prosperat o colecție unică de animale distincte de cele din Europa și Asia de Est, a constatat analiza.

Apoi, o combinație de scădere a nivelului mării, de creștere a stratului de gheață din Antarctica și de schimbări tectonice, a legat continentul Balcanatolia de Europa de Vest, în urmă cu 40-34 milioane de ani. Acest lucru a permis mamiferelor să se aventureze spre vest și să invadeze Balcanatolia, arată înregistrările fosilelor.

În plus față de această înregistrare, cercetătorii au descoperit, de asemenea, fragmente de maxilar aparținând unui animal asemănător rinocerului într-un nou sit fosil din Turcia, pe care l-au datat în urmă cu aproximativ 38-35 de milioane de ani.

Fosila este, fără îndoială, cea mai veche de tip asiatic descoperită până în prezent în Anatolia și precede evenimentul de extincție bruscă cu cel puțin 1,5 milioane de ani, ceea ce sugerează că mamiferele asiatice erau deja pe drumul spre Europa prin Balcanatolia.

Biodiversitatea continentului rămâne o enigmă

Această cale sudică spre Europa prin Balcanatolia a fost poate mai favorabilă pentru animale, decât traversarea rutelor de latitudine mai mare prin Asia Centrală, care la acea vreme erau stepe deșertice mai uscate și mai reci, sugerează cercetătorii în lucrarea lor publicată în revista Earth-Science Reviews.

Cu toate acestea, ei subliniază că reconstituirea lor „se bazează doar pe fosilele de mamifere, iar o imagine mai completă a biodiversității balcanatoliene din trecut rămâne să fie încă analizată”.

Multe dintre schimbările geologice care au dat naștere Balcanatoliei nu au fost încă pe deplin înțelese și este important de reținut faptul că această analiză reprezintă doar interpretarea unei echipe.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Primele continente ale Pământului au apărut cu sute de milioane de ani mai devreme decât se credea

China construiește o rețea extinsă de silozuri de rachete balistice intercontinentale

Cum ar putea arăta viitoarele supercontinente ale Terrei

Pământul a creat și a „înghițit” continente timp de 500 de milioane de ani